E bine să avem limite?

    Am început anul 2017 cu multe idei noi, cu proiecte care se derulează și cu gîndul că am ales să merg pe un drum sinuos. În jurnalism nici o zi nu e la fel, nimic nu e etern și dacă ți se pare că totul e posibil atunci ești un mare visător. Poate că provocările m-au întărit sau m-au făcut să văd altfel lumea. Chiar nu știu. Am înțeles însă că în viață nu poți învinge mereu sau nu poți cîștiga tot timpul.
    Ce e viața? Mă tot gîndeam la răspunsul acestei întrebări. În timp am realizat că fiecare clipă, bucurie, supărare, țipăt sau zîmbet fac ca viața să îți arate limitele. Și apare altă întrebare- de ce am avea nevoie de limite, cu ce ne ajută? Aici intervine animalul rațional din noi căci asta este omul.

   Uite așa nu funcționez bine dacă încerci să îmi impui lucruri în care nu cred sau nu le pot asimila, nu îmi doresc să fiu un robot care să răspundă la comenzi, nu reacționez la comandă căci fiecare informație trece printr-un filtru și e atent analizată că așa sunt eu.
  Cînd mă gîndesc la proiecte tot așa fac- analizez pe toate părțile și dacă mi se pare că e suficient trec la treabă. Sunt o persoană responsabilă, ordonată, cu agendă și tot ce trebuie și așa rămîn.
  Uneori simt că nu am curajul de a depăși anumite limite- o fi bine, o fi rău, nu știu dar asta-s eu.