joi, 12 ianuarie 2017

Ce am vazut la UPU

     In seara asta am ajuns la UPU la Spitalul Sf. Spiridon cu o urgenta. Nu eu eram pacientul si nici nu vreau sa spun despre cine e vorba pentru ca nu despre asta vreau sa scriu.
    As dori sa povestesc ce am vazut in UPU pentru ca nu am mai vazut niciodata. Erau foarte multe persoane si tot veneau fie cu ambulantele fie cu masina personala. Era multa forfota, figuri disperate sau chinuite de durere.
    Am vazut multi oameni ai strazii care miroseau ingrozitor si era insuportabil de a sta in apropierea lor. Mi-e mila de cei care se ocupa de ei pentru ca mirosul e persistent si iti provoaca greata.
    Un tip baut si pus pe cearta tipa si mereu avea ceva de comentat. Era singurul care nu avea stare si se purta urit cu cadrele medicale care forfoteau dintr-o parte in alta. Da, personalul medical e depasit de situație si nici nu ma mir.
     Vai, unii vin nespalati si vai de ei si chiar e greu sa astepti linga ei. Am incercat sa imi tin respiratia si sa ma gindesc la medicii care sunt nevoiti sa consulte astfel de persoane. Avem specialisti, le pasa de bolnavi si poate ca ar fi frumos sa nu uitam ca si ei sunt oameni cu familii, cu probleme si ca le pasa de ceilalti. Poate ca despre asta ar trebui sa ne amintim mereu.
     E greu sa stai sa astepti si sa incerci sa intelegi cum se lucreaza in UPU. Doamne fereste de tot si de toate!