Discriminarea și societatea românească

      Aud des și văd situații în care apare discriminarea. Ești discriminat pentru că ești tînăr, pentru că ești femeie, pentru că nu ai familie sau nu ai copii. Apar des astfel de situații. Puțini se gîndesc că și tinerii au nevoie de șanse ca să se poată ridica. Normal că e nevoie de experiență dar nu o poți avea dacă nu există șansa să faci ceva pentru că experiența nu o avea de-acasă sau din naștere. Chiar nu știu ce o fi în capul unor patroni care cer experiență  de cel puțin 3 ani și celor care abia termină studiile. Cînd și unde să le faci?
     Asta e greu sau chiar imposibil. Nu au experință, nu ai șanse. După aceea apare situația în care ești întrebat dacă ai familie. Sunt firme care văd asta ca un lucru bun și altele văd un impediment. De exemplu, pentru anumite firme este mult mai bine să nu ai familie pentru că ți se poate cere să stai peste program și să faci ore suplimentare că nu ai de ce să te grăbești acasă... că doar nu ai familie.
     Pentru alții faptul că nu au familie e cu ghinion. Sa văd spun și de ce. Citesc ce a spus doamna  senator Gabriela Firea   care a participat ieri la  întîlnirea femeilor social-democrate și a propus ca părinții să primească o dată la trei luni o zi liberă pentru a se ocupa de sănătatea copiilor și pentru a merge la un control medical pentru prevenirea îmbolnăvirii. Mi se pare că e discriminare. Nimeni nu se gîndești la persoanele fără familie, fără copii adică lor nu le vine nimeni în ajutor și nu au parte de vreun avantaj.

    În general, tot cei tineri sau fără familie sunt în dezavantaj și foarte puțini se gîndesc de ce aceștia sunt într-o asemenea situație-au muncit mult dar au primit salarii mici și nu ar fi avut cum să își întemeieze o familie. Așa că discriminarea apare des, poate prea des și uite așa apar și alte probleme...Deci, căutăm soluții.