Din nou proteste în Iași și în alte orașe din țară. Săptămîna care astăzi se încheie a fost plină de vești de tot felul. Seria protestelor apare pe prima pagină a știrilor și fiecare își dă cu părerea cum ar fi mai bine. Sunt proteste de susținere a proiectului Roșia Montană dar și pentru eutanasierea maidanezilor.
Legat de Roșia Montană, interesele sunt foarte mari iar bogăția din zonă îi atrage ca pe un magnet pe cei care au funcții importante. Consecințele exploatării nu vor face decît să distrugă o mare suprafață. Nu îi pasă nimănui de oameni, locuri de muncă, un trai mai bun. Sunt vise, iluzii pe care poate cei din zonă le am și speră că le va fi mai bine.
Statul român va primi 6 % din tot ceea ce se va scoate de acolo și asta e suficient? Ne va salva de sărăcie, ne va plăti datoriile sau împrumuturile făcute în ultimul timp? Mi-e greu să cred că va exista posibilitatea de sprijin a persoanelor de la Roșia Montană sau din altă parte.
Nimănui nu îi mai pasă cînd se vede cu sacii în căruță, cum spune o zicală din popor. Nu erau deloc proști bătrînii cînd spuneau așa. Zicalele rămîn valabile, sărăcia e de lungă durată iar istoria are un curs ciudat.
Ce mă deranjează la proteste- unii protestatari devin agitați cînd văd microfoanele sau camerele de luat vederi, în rest fumează, privesc în gol și par lipsiți de chef pentru orice. Cum pot să iau în seamă un astfel de protestatar și să cred că lui îi pasă de ceva, de Roșia Montana? Specia umană e cu multe fețe, se schimbă foarte ușor, e dificilă și nu e de încredere.
I-au auzit pe unii spunînd că oamenii nu pot trăi împreună cu alte specii dar eu vă întreb dacă alte specii mai pot suporta oamenii răi, nepăsători, violenți etc?
De multe ori instinctele animalice sunt prea puternice de te întreb dacă un om poate fi atît de neprevăzut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu