Ma intriga cit de repede se ajunge la violenta. Ca jurnalist de 16 ani, simt schimbari tot mai des si am avut parte de tot felul de experiente. Tragedia de astazi, din Franta este una dintre cele mai amare lucruri despre care am vazut si am citit.
Nu ar fi trebuit sa fie ucisi oameni pentru ca au facut caricaturi, ca le-au publicat, ca au atras atentia. Ei asa au considerat ca isi fac meseria dar asta nu inseamna ca trebuie omoriti.
Imi este imposibil de acceptat ca uneori religia iti intuneca mintea in loc sa te lumineze. Nu pot sa nu consider o ingradire a libertatii de exprimare a jurnalistilor care a mers pina la uciderea lor.Asta este o executie fara a analiza absolut deloc situaţia in complexitatea ei.
Nu incurajez ca cineva sa isi bata joc de originile, de religia, de traditiile, de optiunile politice ale altei persoane sau a unui grup. Cu atit mai mult, dezaprob violenta in toate felurile ei care nu duce decit la alte violente, la ranchiuna, dorinta de razbunare.
Orice ar fi, oricine ar fi gresit prin acea publicare, cu siguranta puteau fi "pedepsiti" acei jurnalisti dar nu ucisi.
Uneori meseria de jurnalist te apropie de prapastii sau te duce la moarte.Dumnezeu sa ii ierte pe cei de la Charlie Hebdo!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu