Soroca și prietenii mei de-acolo

    Zilele trecute, pașii m-au călăuzit către Soroca, către un grup de oameni care mi s-au lipit de suflet și care m-au tratat ca și cum ne-am fi știut de-o viață. Un semn că nimic nu este întîmplător, că limba română e liantul care poate face minuni. Au fost trei zile în care am cunoscut doar bunătatea, frumusețea în toate formele și aspectele posibile și care au făcut plecare extrem de dificilă.
   Datorită unui om de o sensibilitate și generozitate fără margini și spun asta fără nici o exagerare- doamna profesor Maria Pîrlițan și a prietenei sale, doamna profesor Lucia Bunescu zilele au fost pline cu experiențe de neuitat. Ambele cadre didactice de limba română la două unități de învățămînt preuniversitar din Soroca au pregătt un program în care au fost implicați elevi. Aceștia au fost interesați de subiectul workshopului despre comunicare și jurnalism iar întrebările au apărut pe parcursul întîlnirii. Așa am simțit că scopul meu a fost îndeplinit căci îmi doream tare mult să fie interactiv. Elevii sunt isteți și preocupați de lectură și informații din domenii diverse. Rolul dascalilor se observa si totul e minunat.

   Prima zi a început cu o vizită la Liceul Teoretic Constantin Stere acolo unde am ținut workshopul după care am vizitat Liceul Teoretic Petru Rareș. Am văzut Cetatea Soroca și Lumînarea Recunoștinței, două locuri unde totul e desprins dintr-o poveste pe care doream să o păstrez aproape de suflet. A urmat seminarul susținut de tînărul talentat, Cătălin Acatrinei la care discuțiile au curs și ne-am simțit utili putînd să ne împărtășim experiențele.

  A doua zi am fost însotiți mereu de un soare care a completat tabloul de sîmbătă. Am avut ocazia vă ajung la Complexul istoric Orheiul Vechi, o frumusețe de care îmi voi aminti mereu, am fost la Mănăstirea Curchi din raionul Orhei unde e minunat. De fapt cred că nu mai găsesc cuvinte ca să spun cît de frumos a fost.

   A treia zi am ajuns la Punctul geodezic Rudi, la Mănăstirea Rudi și la o biserică românească unde slujește preotul Sorin din Piatra Neamț. Toate cele vizitate au un aer aparte și te îndeamnă să revii pentru că sufletul are nevoie de locuri unde timpul pare să rămînă la fel, peste ani.

   Pot să spun acum că îmi doresc să revin cît mai curînd la Soroca și în Moldova de peste Prut și să le transmit celor ce simt ca și mine că o apă sau o graniță nu va distruge niciodată această prietenie care s-a legat. Aceștia sunt oameni cu care îmi doresc să realizez proiecte, cu care să discut pe orice temă și care m-au făcut să îmi dau seama că limba română este cea care ne-a adus împreună și ne va ține aproape, că noi gîndim la fel și simțim la fel.
  Respectul meu și toată aprecierea pentru cele două cadre didactice din Soroca doamna profesor Maria Pîrlițan și doamna profesor Lucia Bunescu.