Urăsc oamenii fără cuvînt, fățarnicii,
profitorii, snobii și toate aceste categorii. Dacă ai nevoie de mine, cel mai
bine îmi spui direct în față. Poate să nu îmi convină, să mă deranjeze, să îmi
vină să plîng sau să țip dar prefer așa- spune-mi direct. De asemenea, îi detest pe cei
care nu își țin cuvîntul, promit și uită ce au spus, se prefac că au fost
mult prea ocupați ca să își țină promisiunea.
Se spune că ce ție nu îți place, altuia
nu îi face. Eu nu cred că fac și cel mai bine o pot explica cei din jurul meu.
Nu am scăpat însă de astfel de amici sau cum s-or numi, deci cunosc multe
specimene de acest gen. Prefer să le numesc așa și atît. Doamne, nu știu cum
oamenii ăștia se suportă pe ei însuși și nu se satură să mintă, să joace
teatru, să zîmbească în față și să înjure prin spate, să sape pe cine apucă și
toată viața lor să fie un șir infinit de lucruri josnice.
Încerc să mă detașez de specimenele
respective, de profitorii fără limită dar găsesc un procent prea mic de oameni
de calitate. Sigur că nu am căutat dar mai sunt dintr-ăștia. Aș mai vrea să mai
cunosc oameni rafinați, bine educați, cu bunul simț mereu la ei, citiți, fără
fasoane și dezechilibre.
Mă întreba cîte o persoană de ce am agendă
și nu o las acasă niciodată. Răspunsul este foarte simplu- nu le pot ține minte
pe toate și notez în agendă. Așa nu uit și pot să văd ce mai am de făcut într-o
zi sau alta. Cuvîntul dat e important de respectat iar cei 7 ani de acasă sunt
de neînlocuit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu