Ultimele 24 de ore au fost mai dificile.
Cîteva probleme de sănătate m-au ținut departe de activitatea zilnică. Am fost
nevoită să lucrez așa cum pot pentru că nu vroiam să nu contribui cu ceva la
serviciu. A fost mai puțin decît de obicei sau nu s-a simțit diferența, asta nu
aș vreau eu să spun ci ascultătorii și cititorii.
(Așa vreau să mă vedeți zilnic. Asta îmi dă putere)
Acum am o senzație stranie pentru că ieri
dimineață abia reușeam să îmi țin ochii deschiși. Tastele de la laptop parcă
sunt mai mari și le văd mai bine, cuvintele parcă curg mai ușor. Da, asta îmi
lipsea să pot citi, să pot scrie, să mă pot concentra asupra unui lucru.
Cîteodată nu depinde de noi și așa dintr-o dată organismul cedează. La noi nu
au fost prea multe situații și nu prea am știu ce înseamnă să te simți rău dar
de-a adevăratelea nu doar să îți curgă nasul, febră etc. Un rău mai profund și care
să aibă legătură cu organul vital adică inima.
Am o stare inexplicabilă-vreau să scriu de
parcă aș pierde timpul dacă nu aș face-o. Vreau să pierd timpul în care nu am
fost activă. Mă bucur că ieri seară am reușit sa mai redactez cîte ceva și am simțit
o stare de mulțumire. Da, e greu să nu faci nimic pentru că sănătatea nu e ok.
E greu să stai cu ochii în tavan sau să te gîndești cum era cînd te puteai
mișca în voie.
Deja sunt mai bine și cred că ceea ce mi
se întîmplă e cam un semn că trebuie să mă gîndesc în primul rînd la sănătate,
să nu o mai neglijez ca pînă acum. Dar oare se va putea mereu sau altele vor fi
prioritățile directe sau indirecte?Nu știu. Oricum voi fi mai atentă pentru că
prețul e scump și nu vreau să-l plătesc ca acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu