Industriile creative

Comunitatea Internaţională a cunoscut recent o varietate mare de studii și măsurători, în funcţie de definiţiile particulare, cu privire la conceptul de industrii culturale, industrii creative și economie creativă. 

         Utilizarea termenului de industrii creative variază de la o țară la alta, fiind de origine relativ recentă, în curs de dezvoltare în Australia, începând cu anul 1994 odată cu lansarea raportului Creative Nation. Termenul a înregistrat o și mai mare expunere în anul 1997, atunci când factorii politici de decizie ai Departamentului pentru Cultură, Media și Sport (DCMS) din Marea Britanie au înființat Creative Industries Task Force.  
         Industrii creative sunt următoarele:
   

Publicitate Arhitectură Arte şi antichităţi Meşteşuguri Design Modă Film şi video

Jocuri electronice Muzică Artele spectacolului Editare Software şi servicii computerizate Televiziune şi radio

             Conform Planului Naţional de Dezvoltare pentru Sectorul Cultural 2007-2013, industriile culturale în România sunt definite a fi acele activităţi de producţie şi reproducţie, precum şi distribuţiile la scară mare, de bunuri simbolice. Ca în majoritatea ţărilor europene, şi în România aceste industrii tind să ocupe un rol tot mai important în viaţa economică, socială şi intelectuală a comunităţilor, precum şi în remodelarea continuă a comportamentului.

Activităţile ce fac obiectul industriilor creative sunt activităţi de producţie şi comunicare publică a bunurilor simbolice, a căror valoare economică derivă, în principal, din valoarea lor culturală. Aceste industrii cuprind:

o   industriile culturale „clasice”:  producţiile audio-video, radio-ul, filmul şi activitatea editorială, 

o   industriile „noi”: design, multimedia, arhitectura, jocurile

o   artele tradiţionale: artele vizuale, artizanatul, spectacolele, cultura scrisă.

Contribuţia industriilor creative la produsul intern brut (PIB), la gradul de ocupare a forţei de muncă, la comerţul internaţional şi la investiţii reflectă importanţa lor, în creştere, pentru economia României. 
De exemplu, contribuţia acestor industrii la economia naţională a înregistrat o evoluţie semnificativă: de la 3,75% în 2002 la 5,95% în 2009, ba mai mult în anul 2008 creativitatea a reprezentat 7,24% din economia României. Această cifră este comparabilă cu contribuţia tranzacţiilor de pe piaţa imobiliară, de 7,08% şi chiar mai mare decât cea a industriei turistice de 1,34% şi a restaurantelor de 1,50%.
La Conferința națioanlă Eleganță în afaceri veți avea prilejul să cunoașteți persoane din industriile creative care pot fi considerate exemple în domeniile în care activează- Brîndușa Bordeianu, Dan Ggafița, Dumitru Chele. Ce trebuie să faci este să te înscrii și să vii pe 24 aprilie, la eveniment!