Firul vietii e mult mai subtire decit mi-l imaginam

    Imi amintesc si acum. Era luni seara si ziua fusese linistita. Deodata apare stirea ca este o explozie intr-un bloc, in cartierul Copou din Iasi. Imaginile erau greu de privit. Atmosfera era apasatoare.
    Nici acum nu pot uita anumite imagini care mi-au ramas in minte. Pompierii lucreaza la foc continuu. Pe fetele tuturor se poate observa oboseala dar si disperare si neputinta. 

    Intra cite un locatar impreuna cu pompieri, cu casca si incearca sa ia cite ceva din casa. 

    Zilele trec dar mirosul de gaz iti ramine in nas, sapaturile continua pentru a se gasi sursa si traseul exploziei. Pentru locatarii celor 15 apartamente distruse e cel mai greu pentru ca e munca lor de-obicei viata care a disparut foarte repede.

     Am zarit lacrimi si durere pe chipurile obosite dupa atitea nopti nedormite sau dupa atita stres. E tare greu pentru ei si cred ca e greu pentru oricine ajunge in zona si vede dezastrul.

     Masini cu moloz din apartamente distruse pleaca si locul se elibereaza pentru a se ajunge la subsolul blocului. Mai e de lucru la ancheta penala pentru ca doi oameni au murit acolo.

     Nimic nu mai e sigur, bucuriile dispar intr-o clipa iar firul vietii e mult mai subtire decit mi-l imaginam.