Comunitatea
Internaţională a cunoscut recent o varietate mare de studii și măsurători, în
funcţie de definiţiile particulare, cu privire la conceptul de industrii culturale, industrii creative și
economie creativă.
Utilizarea termenului de industrii creative variază de la o țară
la alta, fiind de origine relativ recentă, în curs de dezvoltare în Australia,
începând cu anul 1994 odată cu lansarea raportului Creative Nation. Termenul a înregistrat o și mai mare expunere în
anul 1997, atunci când factorii politici de decizie ai Departamentului pentru
Cultură, Media și Sport (DCMS) din Marea Britanie au înființat Creative Industries Task Force.
Industrii creative sunt următoarele:
Publicitate
Arhitectură
Arte
şi antichităţi
Meşteşuguri
Design
Modă
Film
şi video
|
Jocuri electronice
Muzică
Artele spectacolului
Editare
Software şi servicii computerizate
Televiziune şi radio
|
Conform Planului
Naţional de Dezvoltare pentru Sectorul Cultural 2007-2013, industriile culturale în România sunt
definite a fi acele activităţi de producţie şi reproducţie, precum şi
distribuţiile la scară mare, de bunuri simbolice. Ca în majoritatea ţărilor
europene, şi în România aceste industrii tind să ocupe un rol tot mai important
în viaţa economică, socială şi intelectuală a comunităţilor, precum şi în
remodelarea continuă a comportamentului.
Activităţile
ce fac obiectul industriilor creative sunt activităţi de producţie şi
comunicare publică a bunurilor simbolice, a căror valoare economică derivă, în
principal, din valoarea lor culturală. Aceste industrii cuprind:
o
industriile culturale „clasice”: producţiile audio-video, radio-ul, filmul şi
activitatea editorială,
o
industriile „noi”: design,
multimedia, arhitectura, jocurile
o
artele tradiţionale: artele
vizuale, artizanatul, spectacolele, cultura scrisă.
Contribuţia industriilor creative la produsul
intern brut (PIB), la gradul de ocupare a forţei de muncă, la comerţul
internaţional şi la investiţii reflectă importanţa lor, în creştere, pentru
economia României.
De exemplu, contribuţia acestor industrii la economia
naţională a înregistrat o evoluţie semnificativă: de la 3,75% în 2002 la 5,95%
în 2009, ba mai mult în anul 2008 creativitatea a reprezentat 7,24% din
economia României. Această cifră este comparabilă cu contribuţia tranzacţiilor
de pe piaţa imobiliară, de 7,08% şi chiar mai mare decât cea a industriei
turistice de 1,34% şi a restaurantelor de 1,50%.
La Conferința națioanlă Eleganță în afaceri veți avea prilejul să cunoașteți persoane din industriile creative care pot fi considerate exemple în domeniile în care activează- Brîndușa Bordeianu, Dan Ggafița, Dumitru Chele. Ce trebuie să faci este să te înscrii și să vii pe 24 aprilie, la eveniment!